What you can visit
Vizitarea obiectivelor turistice
Cu o lungime de peste 6 km, săpat în timp de râul Bicaz și afluenții săi, cheiul este înconjurat de ziduri verticale de 300-400 m, iar serpentinele fascinante, sculptate adânc în stâncă, își fac loc prin munții minunați. Pereții stâncilor ascund avene și peșteri de o frumusețe rară (Peștera Neagra, Peștera Cascada). Tot de aici se pot admira și masivele: Piatra Altarului (1120 m), Piatra Pinteștilor (847 m) Piatra Arșiței (835 m) și stâncile: Piatra Surducului, Poarta de Piatră, Polițele Bardosului.
Asocierea tipurilor de roci diferit colorate și variate ca formă și alcătuire, întâlnite pe traseul Bicaz Chei – Lacu Roșu, face ca imensa despicătura a văii Bicazului să constituie unul din cele mai remarcabile trasee turistice din Carpați.
Pentru iubitorii de plimbări, o scurtă călătorie pe poteca ce trece pe lângă Lacul Roșu o să fie o adevărată oază de liniște și relaxare. Deoarece toată lumea se gândește și la cei mici, există în zonă precum tiroliană, trambulină, balansoar, parc de adventură, teren de tenis, teren de fotbal, călărie sau plimbări cu barca alături de familie.
Pe parcursul serpentinelor din Cheile Bicazului întâlnim mici standuri cu suveniruri, produse lucrate de artizanii români și maghiari din zonă, dar si produse alimentare făcute în casă de câțiva oameni muncitori: produse apicole precum miere, polen, păstură, dar și nelipsitele dulcețuri din fructe crescute și alese cu grijă.
Locul în care puteți să vă simțiți mai mici decât o furnică, un defileu adânc al văii, care își ține drumul între bolovani antici și stânci.
17 personas locales recomiendan
Cheile Bicazului
DN12CCu o lungime de peste 6 km, săpat în timp de râul Bicaz și afluenții săi, cheiul este înconjurat de ziduri verticale de 300-400 m, iar serpentinele fascinante, sculptate adânc în stâncă, își fac loc prin munții minunați. Pereții stâncilor ascund avene și peșteri de o frumusețe rară (Peștera Neagra, Peștera Cascada). Tot de aici se pot admira și masivele: Piatra Altarului (1120 m), Piatra Pinteștilor (847 m) Piatra Arșiței (835 m) și stâncile: Piatra Surducului, Poarta de Piatră, Polițele Bardosului.
Asocierea tipurilor de roci diferit colorate și variate ca formă și alcătuire, întâlnite pe traseul Bicaz Chei – Lacu Roșu, face ca imensa despicătura a văii Bicazului să constituie unul din cele mai remarcabile trasee turistice din Carpați.
Pentru iubitorii de plimbări, o scurtă călătorie pe poteca ce trece pe lângă Lacul Roșu o să fie o adevărată oază de liniște și relaxare. Deoarece toată lumea se gândește și la cei mici, există în zonă precum tiroliană, trambulină, balansoar, parc de adventură, teren de tenis, teren de fotbal, călărie sau plimbări cu barca alături de familie.
Pe parcursul serpentinelor din Cheile Bicazului întâlnim mici standuri cu suveniruri, produse lucrate de artizanii români și maghiari din zonă, dar si produse alimentare făcute în casă de câțiva oameni muncitori: produse apicole precum miere, polen, păstură, dar și nelipsitele dulcețuri din fructe crescute și alese cu grijă.
Locul în care puteți să vă simțiți mai mici decât o furnică, un defileu adânc al văii, care își ține drumul între bolovani antici și stânci.
Lacul Roșu (cunoscut pe plan local și sub numele de Lacul Ghilcoș) este un lac de baraj natural format în urma prăbușirii unui versant din cauza cutremurului din 23 ianuarie 1838, ora 18,45. 6,9 magnitudine VIII intensitate, în apropierea Cheilor Bicazului, la distanța de 26 km de Gheorgheni (jud. Harghita) și 57 km de Piatra-Neamț(jud. Neamț).
Pădurile din jurul zonei sunt preponderent din fag, stejar sau brad. În unele zone, se dezvoltă molid, arțar, umflături roșii, scoarță sau zeci.
Fauna este bogată, cu multe animale care trăiesc în zonă, inclusiv cerb, urs, lup, vulpe, genă, cerb carpatic, vultur de munte, mistreț sau veveriță.
Cea mai cunoscuta legenda a Lacului Rosu se bazează pe o poveste de dragoste. O fată extrem de frumoasă pe nume Eszter(Estera) s-a îndrăgostit nebunește de un băiat pe care l-a cunoscut la un târg. Cei doi au decis să se căsătorească, dar, din păcate, băiatul a fost dus în armată, iar fata a așteptat în zadar. Din păcate, Eszter mergea în fiecare zi în zona izvorului, lângă lac, ca să ia apă și să plângă pentru băiat. Într-o zi, fata a fost văzută de un hoț care îi promisese toate bogățiile lumii dacă se va căsători cu ea.
Fata a refuzat, dar hoțul a încercat să o oblige să devină soția lui. Se spune că Eszter a cerut ajutorul munților pentru a scăpa și imediat a început o furtună. Cei doi au fost îngropați sub stânci. Se spune că în acel loc s-a format astăzi Lacul Roșu.
Lacu Roșu
Lacul Roșu (cunoscut pe plan local și sub numele de Lacul Ghilcoș) este un lac de baraj natural format în urma prăbușirii unui versant din cauza cutremurului din 23 ianuarie 1838, ora 18,45. 6,9 magnitudine VIII intensitate, în apropierea Cheilor Bicazului, la distanța de 26 km de Gheorgheni (jud. Harghita) și 57 km de Piatra-Neamț(jud. Neamț).
Pădurile din jurul zonei sunt preponderent din fag, stejar sau brad. În unele zone, se dezvoltă molid, arțar, umflături roșii, scoarță sau zeci.
Fauna este bogată, cu multe animale care trăiesc în zonă, inclusiv cerb, urs, lup, vulpe, genă, cerb carpatic, vultur de munte, mistreț sau veveriță.
Cea mai cunoscuta legenda a Lacului Rosu se bazează pe o poveste de dragoste. O fată extrem de frumoasă pe nume Eszter(Estera) s-a îndrăgostit nebunește de un băiat pe care l-a cunoscut la un târg. Cei doi au decis să se căsătorească, dar, din păcate, băiatul a fost dus în armată, iar fata a așteptat în zadar. Din păcate, Eszter mergea în fiecare zi în zona izvorului, lângă lac, ca să ia apă și să plângă pentru băiat. Într-o zi, fata a fost văzută de un hoț care îi promisese toate bogățiile lumii dacă se va căsători cu ea.
Fata a refuzat, dar hoțul a încercat să o oblige să devină soția lui. Se spune că Eszter a cerut ajutorul munților pentru a scăpa și imediat a început o furtună. Cei doi au fost îngropați sub stânci. Se spune că în acel loc s-a format astăzi Lacul Roșu.
Ceahlău Massif
Bicaz-Stejaru Hydroelectric Power Station
Peştera Munticelu este una dintre puţinele formaţiuni de acest gen din Carpaţii Orientali, fiind situată în Rezervaţia Naturală Cheile Şugăului - Munticelu, comuna Bicaz-Chei, judeţul Neamţ, în apropierea Cheilor Bicazului, unul dintre cele mai căutate obiective turistice din România.
Se spune că peștera a fost descoperită de câţiva copii plecaţi la cules de ghiocei (primind numele de ”Peștera Ghiocelu” de la localnici), imediat mai târziu publicându-se schiţa peşterii şi descrierea sa. De atunci peștera a suferit degradări majore deoarece nu s-au luat la timp măsurile necesare de amenajare și protecție.
La inceputul traseului, pe partea stângă a potecii curge râul Șugău și acolo se poate observa ștează (instalație rudimentară formată dintr-o împletitură de nuiele, amenajată sub o cădere de apă, în care se dau la piuă cergi, covoare și alte țesături, ) utilizată în trecut de gospodinele din sat pentru spălarea covoarelor, așternuturilor de paturi sau chiar a lânei obținută de la oi și folosită mai departe ca materie primă pentru diverse țesături.
Dupa aproximativ jumatate de ora de urcat veti intalni Peștera Tunel, cunoscută de localnici drept ”Șura Glodului”, după cum ii spune numele are aspectul unui tunel săpat de natură într-un masiv de piatră și este situată în creasta Pietrei Glodului. Una dintre cele două intrări se află deasupra unor pietre de dimensiuni mari, așezate asemeni unor scări, astfel turiștii pot urca fără mari dificultăți chiar dacă este etichetată ca ”traseu dificil”. La doar două minute de la ieșirea din tunel, se află un foișorul montan de unde se poate observa o superbă panoramă a Cheilor Bicazului și a Cheilor Șugăului.
Mergând mai departe, ascunsă la baza unui perete de calcar se poate vedea intrarea scundă în Peștera Munticelu. Sala principală este lungă de 30 de metri și înalta de 4-5 metri. In momentul descoperirii pesterii, au existat stalagmite luminare înalte de trei metri, dar nu mai groase de trei centimetri, acest aspect conferindu-i unicitate si reprezenta cea mai mare densitate de astfel de stalagmite din România. Partea de sud adaposteste un mic lac, captusit cu calcit spongios, cu apa limpede ca lacrima. Se mai pot identifica și câteva oase ale ursului peșterilor, printre care și cel al unui femur încastrat într-o stalagmită. Fauna de chiroptere care hibernează aici este formată 4 specii de lilieci.
PESTERA MUNTICELU
Peştera Munticelu este una dintre puţinele formaţiuni de acest gen din Carpaţii Orientali, fiind situată în Rezervaţia Naturală Cheile Şugăului - Munticelu, comuna Bicaz-Chei, judeţul Neamţ, în apropierea Cheilor Bicazului, unul dintre cele mai căutate obiective turistice din România.
Se spune că peștera a fost descoperită de câţiva copii plecaţi la cules de ghiocei (primind numele de ”Peștera Ghiocelu” de la localnici), imediat mai târziu publicându-se schiţa peşterii şi descrierea sa. De atunci peștera a suferit degradări majore deoarece nu s-au luat la timp măsurile necesare de amenajare și protecție.
La inceputul traseului, pe partea stângă a potecii curge râul Șugău și acolo se poate observa ștează (instalație rudimentară formată dintr-o împletitură de nuiele, amenajată sub o cădere de apă, în care se dau la piuă cergi, covoare și alte țesături, ) utilizată în trecut de gospodinele din sat pentru spălarea covoarelor, așternuturilor de paturi sau chiar a lânei obținută de la oi și folosită mai departe ca materie primă pentru diverse țesături.
Dupa aproximativ jumatate de ora de urcat veti intalni Peștera Tunel, cunoscută de localnici drept ”Șura Glodului”, după cum ii spune numele are aspectul unui tunel săpat de natură într-un masiv de piatră și este situată în creasta Pietrei Glodului. Una dintre cele două intrări se află deasupra unor pietre de dimensiuni mari, așezate asemeni unor scări, astfel turiștii pot urca fără mari dificultăți chiar dacă este etichetată ca ”traseu dificil”. La doar două minute de la ieșirea din tunel, se află un foișorul montan de unde se poate observa o superbă panoramă a Cheilor Bicazului și a Cheilor Șugăului.
Mergând mai departe, ascunsă la baza unui perete de calcar se poate vedea intrarea scundă în Peștera Munticelu. Sala principală este lungă de 30 de metri și înalta de 4-5 metri. In momentul descoperirii pesterii, au existat stalagmite luminare înalte de trei metri, dar nu mai groase de trei centimetri, acest aspect conferindu-i unicitate si reprezenta cea mai mare densitate de astfel de stalagmite din România. Partea de sud adaposteste un mic lac, captusit cu calcit spongios, cu apa limpede ca lacrima. Se mai pot identifica și câteva oase ale ursului peșterilor, printre care și cel al unui femur încastrat într-o stalagmită. Fauna de chiroptere care hibernează aici este formată 4 specii de lilieci.
Traseul circular(Cheile Bicazului - Canionul Lapoşului – Poienile Cupaş – Saua Cupaşului – Cheile Bicazului), marcat cu un triunghi roșu este un itinerar extrem de pitoresc prin Cheile Lapoșului, într-o zonă carstică sălbatică și mai puțin umblată, cu cascade repezi fermecătoare, un defileu impresionant deasupra căruia răzbat câteva piscuri semețe (Cuşma Lapoşului și Piatra Altarului, respectiv Piatra Cupaş și Peretele Lapoş).
In stânga Canioului Lapoșului, de-a lungul cărării, se află Piatra Cupaș, iar în dreapta, pârâul Lapoș plin de cascade și mărginit de un perete abrupt de stâncă. După un timp urcușul devine domol, semn ca se apropie ieșirea din canion.
Traseul duce spre fanariile din locul cunoscut de localnici sub numele de “La Sodron” și continuă pe lângă gardurile acestora. De aici, poteca o cotește la stânga și urcă spre Șaua Cupaș, ultima portiune de ascensiune a acestui traseu. Aici se găsește un ounct de belvedere spre vârfurile din jur, cele mai cunoscute fiind Vf. Suhardul Mare (1504,2 m) si Vf. Suhardul Mic (1344,5 m).
Coborârea se realizează pe traseul marcat cu punct roșu. Din Șaua Cupaș se coboară spre stânga până se ajunge la pădure, de unde poteca se continuă până la drumul forestier, recunoscut datorită stâlpilor de electricitate. La intersecția cu drumul forestier se face stânga și se continuă până la ieșirea în șoseaua DN 12C, la câteva sute de metri de locul de plecare a traseului.
Cupaș River
Traseul circular(Cheile Bicazului - Canionul Lapoşului – Poienile Cupaş – Saua Cupaşului – Cheile Bicazului), marcat cu un triunghi roșu este un itinerar extrem de pitoresc prin Cheile Lapoșului, într-o zonă carstică sălbatică și mai puțin umblată, cu cascade repezi fermecătoare, un defileu impresionant deasupra căruia răzbat câteva piscuri semețe (Cuşma Lapoşului și Piatra Altarului, respectiv Piatra Cupaş și Peretele Lapoş).
In stânga Canioului Lapoșului, de-a lungul cărării, se află Piatra Cupaș, iar în dreapta, pârâul Lapoș plin de cascade și mărginit de un perete abrupt de stâncă. După un timp urcușul devine domol, semn ca se apropie ieșirea din canion.
Traseul duce spre fanariile din locul cunoscut de localnici sub numele de “La Sodron” și continuă pe lângă gardurile acestora. De aici, poteca o cotește la stânga și urcă spre Șaua Cupaș, ultima portiune de ascensiune a acestui traseu. Aici se găsește un ounct de belvedere spre vârfurile din jur, cele mai cunoscute fiind Vf. Suhardul Mare (1504,2 m) si Vf. Suhardul Mic (1344,5 m).
Coborârea se realizează pe traseul marcat cu punct roșu. Din Șaua Cupaș se coboară spre stânga până se ajunge la pădure, de unde poteca se continuă până la drumul forestier, recunoscut datorită stâlpilor de electricitate. La intersecția cu drumul forestier se face stânga și se continuă până la ieșirea în șoseaua DN 12C, la câteva sute de metri de locul de plecare a traseului.
Traseul de via ferrata “Astragalus” din Cheie Sugaului – Munticelu, masivul Munticelu, munții Hasmas, sit NATURA 2000 (com. Bicaz Chei, jud. Neamt) este un proiect al Clubului Montan Roman, sprijinit majoritar de HeidelbergCement. Amenajarea a fost realizată în perioada 2015-2016 de Ticu Lacatusu(primul român care a urcat pe Everest) și Radu Apetroaia (din Piatra Neamt), cu ajutorul lui Claudiu Lungu (Bicaz Chei). A rezultat cea mai lungă via ferrata din Romania, incluzand 5 variante posibile de ascensiune, de diferite lungimi si dificultati. Traseele au fost deschise oficial in primavara anului 2017. Punct de plecare: CABANA ECOLOG alt. 715m (5min din DN12c Gheorgheni/HR-Bicaz/NT), Punct de sosire: VARFUL TURNULUI MARE alt.1000m.
Pe lângă faptul că este cea mai lungă și modernă Via Ferrata din țară ea este dotată cu sisteme performante de cățărare inspirate din țările din Europa. Pe tot parcursul traseului m-am simțit în siguranță. Numele traseului (Astragalus) este dat după numele unei plante care crește exclusiv în această zonă.
Via Ferrata Astragalus
Traseul de via ferrata “Astragalus” din Cheie Sugaului – Munticelu, masivul Munticelu, munții Hasmas, sit NATURA 2000 (com. Bicaz Chei, jud. Neamt) este un proiect al Clubului Montan Roman, sprijinit majoritar de HeidelbergCement. Amenajarea a fost realizată în perioada 2015-2016 de Ticu Lacatusu(primul român care a urcat pe Everest) și Radu Apetroaia (din Piatra Neamt), cu ajutorul lui Claudiu Lungu (Bicaz Chei). A rezultat cea mai lungă via ferrata din Romania, incluzand 5 variante posibile de ascensiune, de diferite lungimi si dificultati. Traseele au fost deschise oficial in primavara anului 2017. Punct de plecare: CABANA ECOLOG alt. 715m (5min din DN12c Gheorgheni/HR-Bicaz/NT), Punct de sosire: VARFUL TURNULUI MARE alt.1000m.
Pe lângă faptul că este cea mai lungă și modernă Via Ferrata din țară ea este dotată cu sisteme performante de cățărare inspirate din țările din Europa. Pe tot parcursul traseului m-am simțit în siguranță. Numele traseului (Astragalus) este dat după numele unei plante care crește exclusiv în această zonă.
Traseul de via ferrata “Wild Ferenc” a fost inaugurat in toamna anului 2016 in Suhardul Mic (1345m), langa lacul Rosu, in Cheile Bicazului, județul Harghita. Este denumit astfel dupa fostul pionier al alpinismului transilvanean, alpinistul Wild Ferenc, fondatorul echipeisalvamont, autorul singurului topo al Cheilor Bicazului. Traseul a fost proiectat si executat in totalitate de Echipa Salvamont „Dancurás” din Gheorgheni.
Via Ferrata Wild Ferenc Emlékút
Traseul de via ferrata “Wild Ferenc” a fost inaugurat in toamna anului 2016 in Suhardul Mic (1345m), langa lacul Rosu, in Cheile Bicazului, județul Harghita. Este denumit astfel dupa fostul pionier al alpinismului transilvanean, alpinistul Wild Ferenc, fondatorul echipeisalvamont, autorul singurului topo al Cheilor Bicazului. Traseul a fost proiectat si executat in totalitate de Echipa Salvamont „Dancurás” din Gheorgheni.
Podul suspendat
Bob Lacu Rosu