Ghidul creat de Dragos
Vizitarea obiectivelor turistice
Palatul Culturii din Iași este o clădire emblematică, construită, în perioada 1906 - 1925, în perimetrul fostei curți domnești medievale moldovenești, pe locul fostului palat domnesc.
Astăzi, Palatul Culturii este sediul Complexului Muzeal Național „Moldova”, ce cuprinde Muzeul de Istorie a Moldovei (1916), Muzeul Etnografic al Moldovei (1943), Muzeul de Artă (1860), Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” (1955)
43 personas locales recomiendan
Palace of Culture
1 Piața PalatPalatul Culturii din Iași este o clădire emblematică, construită, în perioada 1906 - 1925, în perimetrul fostei curți domnești medievale moldovenești, pe locul fostului palat domnesc.
Astăzi, Palatul Culturii este sediul Complexului Muzeal Național „Moldova”, ce cuprinde Muzeul de Istorie a Moldovei (1916), Muzeul Etnografic al Moldovei (1943), Muzeul de Artă (1860), Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” (1955)
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași este o instituție publică culturală, aflată în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, fiind cel mai vechi Teatru Național din România.
Înființat în 1840, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei românești fiind asigurată de Costache Caragiali, Teatrul Național a funcționat din 22 decembrie 1846 în noua sală a Teatrului cel Mare de la Copou.
25 personas locales recomiendan
Teatrul National Vasile Alecsandri
nr. 18 Strada Agatha BârsescuTeatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași este o instituție publică culturală, aflată în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, fiind cel mai vechi Teatru Național din România.
Înființat în 1840, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei românești fiind asigurată de Costache Caragiali, Teatrul Național a funcționat din 22 decembrie 1846 în noua sală a Teatrului cel Mare de la Copou.
Catedrala Mitropolitană din Iași, cu hramul Sfânta Parascheva, Întâmpinarea Domnului și Sfântul Mucenic Gheorghe, este biserica catedrală a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, una dintre cele șase catedrale mitropolitane ortodoxe din România.
Ideea înălțării unei biserici monumentale, la Iași, aparține domnitorului Mihail Sturdza (finanțator prinicipal) și mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc din 8 august 1826, emis de Ioniță Sandu Sturdza, Domn al Moldovei între 1822-1828, privind lucrările de proiectare și construire a noii biserici, este considerat a fi actul de naștere al Catedralei mitropolitane[2].
17 personas locales recomiendan
Metropolitan Complex of Iasi
16 Bulevardul Ștefan cel Mare și SfântCatedrala Mitropolitană din Iași, cu hramul Sfânta Parascheva, Întâmpinarea Domnului și Sfântul Mucenic Gheorghe, este biserica catedrală a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, una dintre cele șase catedrale mitropolitane ortodoxe din România.
Ideea înălțării unei biserici monumentale, la Iași, aparține domnitorului Mihail Sturdza (finanțator prinicipal) și mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc din 8 august 1826, emis de Ioniță Sandu Sturdza, Domn al Moldovei între 1822-1828, privind lucrările de proiectare și construire a noii biserici, este considerat a fi actul de naștere al Catedralei mitropolitane[2].
Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași este cea mai veche grădină botanică din România.
Prima grădină botanică, înființată în 1856 de Anastasie Fătu la Râpa Galbenă, a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, când terenul a fost vândut de către urmașii lui. O stradă situată aici perpetueză memoria lui Anastasie Fătu.
În 1873, Societatea de Medici și Naturaliști din Iași înființează o a doua grădină botanică, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia revine lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Unele dintre plantele cultivate atunci mai există și astăzi, în curtea Muzeului de Istorie Naturală.
26 personas locales recomiendan
Botanic Garden
nr. 7-9 Strada Dumbrava RoșieGrădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași este cea mai veche grădină botanică din România.
Prima grădină botanică, înființată în 1856 de Anastasie Fătu la Râpa Galbenă, a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, când terenul a fost vândut de către urmașii lui. O stradă situată aici perpetueză memoria lui Anastasie Fătu.
În 1873, Societatea de Medici și Naturaliști din Iași înființează o a doua grădină botanică, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia revine lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Unele dintre plantele cultivate atunci mai există și astăzi, în curtea Muzeului de Istorie Naturală.
Parcul Copou (sau Grădina Copou) este cel mai vechi parc din Iași, situat pe dealul Copoului, fiind cel mai mare parc urban din zona centrală și de nord a orașului.
Contribuind semnificativ la calitatea aerului și la menținerea biodiversității locale, vegetația sa este majoritar arboricolă, cu o compoziție peisagistică apreciată pentru frumusețe, echilibru și valoare ecoprotectivă. Fondul principal este compus din tei, frasin și arțar, complementat de prezența a trei tipuri de arbuști: forsiția, iasomia și liliacul. Peisajele specifice grădinii includ un triplu aliniament de tisă pe latura estică, o pădurice de molid la nord și aliniamente de chiparos californian și de Thuja gigantea de-a lungul parterului central. Vegetația sa constituie o zonă de habitat natural pentru diverse specii de animale, în special veverițe și păsări.
30 personas locales recomiendan
Copou Parc
nr. 31 Bulevardul Carol IParcul Copou (sau Grădina Copou) este cel mai vechi parc din Iași, situat pe dealul Copoului, fiind cel mai mare parc urban din zona centrală și de nord a orașului.
Contribuind semnificativ la calitatea aerului și la menținerea biodiversității locale, vegetația sa este majoritar arboricolă, cu o compoziție peisagistică apreciată pentru frumusețe, echilibru și valoare ecoprotectivă. Fondul principal este compus din tei, frasin și arțar, complementat de prezența a trei tipuri de arbuști: forsiția, iasomia și liliacul. Peisajele specifice grădinii includ un triplu aliniament de tisă pe latura estică, o pădurice de molid la nord și aliniamente de chiparos californian și de Thuja gigantea de-a lungul parterului central. Vegetația sa constituie o zonă de habitat natural pentru diverse specii de animale, în special veverițe și păsări.
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași este un monument de arhitectură de valoare din România fiind situată în centrul tradițional al Iașului, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt (fosta Ulița Mare). Biserica Trisfetitelor a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu, între anii 1637-1639, ca necropolă domnească, reflectând aspirația ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație fastuoasă.
13 personas locales recomiendan
Three Holy Hierarchs Monastery
28 Bulevardul Ștefan cel Mare și SfântMănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași este un monument de arhitectură de valoare din România fiind situată în centrul tradițional al Iașului, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt (fosta Ulița Mare). Biserica Trisfetitelor a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu, între anii 1637-1639, ca necropolă domnească, reflectând aspirația ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație fastuoasă.
Mănăstirea Hadâmbu este o mănăstire ortodoxă din România, întemeiată de boierul grec Iani Hadâmbul în anul 1659 în satul Schitu Hadâmbului, comuna Mironeasa (județul Iași). Mănăstirea se află la o distanță de 30 de kilometri de municipiul Iași.
Este alcătuit din următoarele 3 obiective:
Biserica "Nașterea Maicii Domnului" - datând din perioada 1659.
Turnul de intrare - datând din secolul al XVII-lea.
Zidul de incintă - datând din secolul al XVII-lea.
Hadâmbu Monastery
DC49Mănăstirea Hadâmbu este o mănăstire ortodoxă din România, întemeiată de boierul grec Iani Hadâmbul în anul 1659 în satul Schitu Hadâmbului, comuna Mironeasa (județul Iași). Mănăstirea se află la o distanță de 30 de kilometri de municipiul Iași.
Este alcătuit din următoarele 3 obiective:
Biserica "Nașterea Maicii Domnului" - datând din perioada 1659.
Turnul de intrare - datând din secolul al XVII-lea.
Zidul de incintă - datând din secolul al XVII-lea.
Biblioteca „Gheorghe Asachi” din Iași este găzduită de Universitatea Tehnică și în anul 2015 a fost inclusă în top 25 cele mai frumoase biblioteci renumite din lume din 162 de competitoare.
Aceasta a fost construită în anul 1860 în stilul eclectic specific vremii, după planurile arhitectului elvețian Loius Blanc, având la dispoziție schițele lui Petru Poni. Inițiativa i-a aparținut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar în cadrul ei se regăsesc o multitudine de simboluri și elemente arhitecturale, reprezentate într-un mod armonios.
În prezent deține în jur de un milion de cărți care sunt puse la dispoziția cititorilor, adunate cu străduință de-a lungul timpului.
Așadar, este o destinație căreia merită să-i treci pragul și să o incluzi în planul tău de călătorie!
Gheorghe Asachi County Library
10 Bulevardul Ștefan cel Mare și SfântBiblioteca „Gheorghe Asachi” din Iași este găzduită de Universitatea Tehnică și în anul 2015 a fost inclusă în top 25 cele mai frumoase biblioteci renumite din lume din 162 de competitoare.
Aceasta a fost construită în anul 1860 în stilul eclectic specific vremii, după planurile arhitectului elvețian Loius Blanc, având la dispoziție schițele lui Petru Poni. Inițiativa i-a aparținut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar în cadrul ei se regăsesc o multitudine de simboluri și elemente arhitecturale, reprezentate într-un mod armonios.
În prezent deține în jur de un milion de cărți care sunt puse la dispoziția cititorilor, adunate cu străduință de-a lungul timpului.
Așadar, este o destinație căreia merită să-i treci pragul și să o incluzi în planul tău de călătorie!
Catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iași este o biserică romano-catolică construită în perioada 1992-2005 în municipiul Iași, cu rolul de a servi drept catedrală episcopală. Ea se află situată pe Bd. Ștefan cel Mare nr. 26.
Având în vedere că vechea catedrală episcopală din Iași devenise neîncăpătoare, Episcopia Romano-Catolică de Iași a dorit să construiască o catedrală nouă mai mare, unde să poată participa mai multă lume la liturghiile religioase. Până în decembrie 1989 acest deziderat nu s-a putut realiza din cauza opoziției regimului comunist față de biserică.
Abia la 15 august 1990, în mijlocul curții actuale a Episcopiei, înspre sud, a fost pusă piatra de temelie a noului lăcaș de către episcopul Petru Gherghel. Prefectura județului Iași a dispus sistarea lucrărilor după câteva luni argumentând că biserica este prea aproape de Bulevardul Ștefan cel Mare și afectează astfel vizibilitatea clădirilor existente în perimetrul respectiv [1].
Our Lady Queen of Iași Cathedral
nr. 26 Bulevardul Ștefan cel Mare și SfântCatedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iași este o biserică romano-catolică construită în perioada 1992-2005 în municipiul Iași, cu rolul de a servi drept catedrală episcopală. Ea se află situată pe Bd. Ștefan cel Mare nr. 26.
Având în vedere că vechea catedrală episcopală din Iași devenise neîncăpătoare, Episcopia Romano-Catolică de Iași a dorit să construiască o catedrală nouă mai mare, unde să poată participa mai multă lume la liturghiile religioase. Până în decembrie 1989 acest deziderat nu s-a putut realiza din cauza opoziției regimului comunist față de biserică.
Abia la 15 august 1990, în mijlocul curții actuale a Episcopiei, înspre sud, a fost pusă piatra de temelie a noului lăcaș de către episcopul Petru Gherghel. Prefectura județului Iași a dispus sistarea lucrărilor după câteva luni argumentând că biserica este prea aproape de Bulevardul Ștefan cel Mare și afectează astfel vizibilitatea clădirilor existente în perimetrul respectiv [1].
Bojdeuca lui Ion Creangă este o casă din cartierul Țicău, Iași, în care a locuit între anii 1872 și 1889 marele povestitor Ion Creangă. Pragul acestei case a fost trecut și de Mihai Eminescu, bun prieten al lui Creangă. Căsuța, având două camere dispuse de o parte și de alta a unui antreu, a devenit muzeu memorial la 15 aprilie 1918, restaurări având loc în anii 1942 și 1985. Casa este înscrisă în Lista monumentelor istorice.
Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România. Primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor ce veneau să o viziteze a avut dreptul să locuiască în mica bucătărioară din stânga intrării, împreună cu soția, trei copii și bunica.
La vremea sa, Ion Creangă era recunoscut pentru faptul că la căsuța sa din Țicău deținea un grup destul de mare de pisici (aproximativ 30), iar fiecare purta câte un nume asociat unei persoane reale din viața sa. Spre exemplu, întotdeauna a avut o pisică pe nume Marioara ca și mătușa sa zgârcită din satul natal Humulești.
10 personas locales recomiendan
Bojdeauca lui Ion Creanga
nr. 4 Strada Simion BărnuţiuBojdeuca lui Ion Creangă este o casă din cartierul Țicău, Iași, în care a locuit între anii 1872 și 1889 marele povestitor Ion Creangă. Pragul acestei case a fost trecut și de Mihai Eminescu, bun prieten al lui Creangă. Căsuța, având două camere dispuse de o parte și de alta a unui antreu, a devenit muzeu memorial la 15 aprilie 1918, restaurări având loc în anii 1942 și 1985. Casa este înscrisă în Lista monumentelor istorice.
Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România. Primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor ce veneau să o viziteze a avut dreptul să locuiască în mica bucătărioară din stânga intrării, împreună cu soția, trei copii și bunica.
La vremea sa, Ion Creangă era recunoscut pentru faptul că la căsuța sa din Țicău deținea un grup destul de mare de pisici (aproximativ 30), iar fiecare purta câte un nume asociat unei persoane reale din viața sa. Spre exemplu, întotdeauna a avut o pisică pe nume Marioara ca și mătușa sa zgârcită din satul natal Humulești.
Una din cele mai impresionante locaţii ale Universităţii ,,Al. I. Cuza” din Iaşi, Sala Paşilor Pierduţi este faimoasă atât pentru frumuseţea ei, cât şi pentru cel care a pictat-o, care a pus ,,pete de albastru peste o întreagă epocă”, pictorul Sabin Bălaşa.
Cele 19 picturi murale care acoperă 120 m2 din clădirea principală a Universităţii, au fost realizate, de către ,,pictorul inorogilor şi al siluetelor cosmice”, între anii 1968 şi 1978 şi au fost gândite ca o reprezentare a sufletului românesc.
Dragostea artistului pentru Iaşi , căruia i-a dăruit o operă remarcabilă, s-a dovedit a fi una veritabilă. La 36 de ani, vârsta când a demarat lucrarea, Sabin Balaşa hotărăşte să-şi petrecă poate cea mai frumoasă perioadă a vieţii sale pictând Sala Paşilor Pierduţi, de care a rămas puternic legat, ultima sa dorinţă fiind aceea de a fi înmormântat la Iaşi.
Sabin Bălaşa Frescoes Gallery
11 Bulevardul Carol IUna din cele mai impresionante locaţii ale Universităţii ,,Al. I. Cuza” din Iaşi, Sala Paşilor Pierduţi este faimoasă atât pentru frumuseţea ei, cât şi pentru cel care a pictat-o, care a pus ,,pete de albastru peste o întreagă epocă”, pictorul Sabin Bălaşa.
Cele 19 picturi murale care acoperă 120 m2 din clădirea principală a Universităţii, au fost realizate, de către ,,pictorul inorogilor şi al siluetelor cosmice”, între anii 1968 şi 1978 şi au fost gândite ca o reprezentare a sufletului românesc.
Dragostea artistului pentru Iaşi , căruia i-a dăruit o operă remarcabilă, s-a dovedit a fi una veritabilă. La 36 de ani, vârsta când a demarat lucrarea, Sabin Balaşa hotărăşte să-şi petrecă poate cea mai frumoasă perioadă a vieţii sale pictând Sala Paşilor Pierduţi, de care a rămas puternic legat, ultima sa dorinţă fiind aceea de a fi înmormântat la Iaşi.